In pustiul orasului, Melchisedec
isi plimba insingurarea
despicand pamantul cu ruga,
taind nedumnezeirea ce-l arunca pe Abel
in genunea pierzarii
si-l face pe Iosif scapat in fantana.
In pustiul orasului, Melchisedec
se arunca in groapa cu lei
sa-l imbarbateze pe Daniel,
imblanzeste flacarile din cuptorul haldeilor,
trimite corbii sa aduca merinde Tesviteanului
Si sterge din Arbore cuvintele “mama”si “tata”.
In pustiul orasului, Melchisedec
trage perdeaua Timpului
si-si aseaza patrafirul peste lana Mielului,
sa vesteasca universal eonilor
in care Alfa si Omega cuvanta acelasi Psalm
infrunzit in Copacul din Gradina Edenului.
19 dec 2011