Post Mortem

Mamelor Lor

Mama, tu ti-ai atins tâmpla de marmura rece,
Si-ai alungat din mine fiorul de teama;
Când am murit, nu stiam ca moartea petrece
Sub cripta cea grea, si dorul de mama.

Revino la viata ce-am dus înainte,
Alunga viermii durerii din suflet,
Caci sunt cu tine, dar fara cuvinte,
În fiece clipa din zi si din umblet.

Lacrima ta ma arde - roua de plumb în pamânt;
De-ai sti ce tristete în mine din tine se strânge,
Cu bucurie si zâmbet ar fi sa vii la mormânt,
Uitând c-a fost dat sa fiu luat în

                                    Ziua Sperantei de Sânge...

May '91