Masa tacerii

lui Brancusi

Cândva, m-am visat pe mormânt caprifoi,
Murim când moare copilul din noi;
Copilul din mine înca e viu,
Pe Brâncusi, Doamne, de unde îl stiu?

Doream sa renasc în corzi de arcus,
Aproape de locul pe care, Brâncusi,
Ne-a scris destinul, pe Masa Tacerii -
Mioare sfintite în Karma durerii.

Transhumanta celesta între Gange si Jii,
Oare cine si când si cum va mai sti
Ca datumul nostru se naste-n zenit, -
Vertebra coloanei din zbor infinit?

7 Dec '94