Ultima zi

            Adorei

  Ma iarta când timpul nu iarta,
Ma iarta durerii din tine,
Sa sti a ierta e o arta
Desprinsa din Sfânta Treime.

Isihia-mpacarii cu toate
Îmi vine în ochi lacrimând,
Din dorul cu vis de dreptate
Petrec amintiri fumegând.

Cutia Pandorei se-ntreaba
De ce-i deschisa la loc,
În lanturi, nestasnica roaba,
Se zbate al Vietii soroc.

Calai fara suflet si har
Minciuna pe buze cuvânta,
Din cârma, misei de altar
Hotia în steag o avânta.

Eu iert dar ei nu îi iarta
Pe cei de altii-nselati,
Minciuna devine o arta
Când fameni devin împarati.

În datumul nostru ne trec
Mereu prea multe suspine,
În lacrima mea se petrec
Iubirea si dorul de bine.

31 Dec '94